DiddleLand

Din 2021, angajații care au copiii înscriși la creșă sau grădiniță pot beneficia, cu ajutorul angajatorului plătitor de impozit de profit, de decontarea cheltuielilor cu educația timpurie în limita a 1500 RON / copil / lună. Aceste sume nu vor fi impozitate la fel ca beneficiile salariale.

Textele evidențiate reprezintă consensul interpretărilor modificărilor introduse de legile 239/2020 și 296/2020. Angajatorii interesați încă evaluează implicațiile și testează apele în acest moment. În următoarele luni lucrurile vor evolua și se vor mai clarifica. ANAF nu a publicat norme de aplicare speciale pentru această situație. Probabil se va proceda similar sponsorizărilor, dar cu alte limite. Pentru că nu este vizat doar impozitul pe profit, ci se poate extinde și asupra altor impozite și taxe (impozit pe salarii, TVA și accize datorate) acolo unde suma decontată depășește valoarea impozitului pe profit datorat.

Ce înseamnă pentru părinți?

Părintele angajat poate întreba angajatorul despre disponibilitatea facilității. Dacă angajatorul este eligibil și dorește să acceseze acest credit fiscal, mai rămâne de stabilit dacă este copilul plasat într-o unitate de educație timpurie, conform legislației în vigoare.

Ce documente sunt necesare?

Documentația va varia în funcție de angajator, dar cel mai frecvent e nevoie de:

• Certificat(e) de naștere al copilului/copiilor
• Declarație a celuilalt părinte/tutore că nu beneficiază (sau alt document doveditor custodie unică) sau declarație pe proprie răspundere în acest sens
• Contract servicii educație timpurie
• Documentele unității de educație timpurie
• Factură
• Dovada plății

Ce înseamnă educație timpurie conform legislației în vigoare

Sistemul național de învățământ recunoaște ca educație timpurie educația copiilor între 0 și 6 ani, organizată în nivelurile antepreșcolar (0-3 ani) și preșcolar (3-6 ani). Cele două niveluri corespund în principiu formelor de organizare de creșă, respectiv grădiniță. Dar există câteva detalii importante relevante antepreșcolarilor (0-3):

• Creșa și grădinița sunt două forme de organizare diferite, ce se supun altor instituții ale statului, cu mod de înființare și autorizare diferit. Nu orice creșă este și grădiniță și vice-versa. Sunt mai multe grădinițe decât creșe (atât de stat, cât și private).
• Legea permite înscrierea în unități de tip grădiniță a copiilor după vârsta de 2 ani

Într-o interpretare conservatoare, copiilor sub 2 ani ce nu sunt înscriși într-o unitate de tip creșă, li s-ar putea respinge acest beneficiu, chiar dacă serviciile sunt oferite de o altfel de unitate de învățământ, dar cu altă formă de organizare.

Aceste situații se vor clarifica pe parcurs, deocamdată fiecare angajator poate interpreta diferit.

Ce înseamnă pentru angajatori?

Fiecare angajator va trebui să-și deslușească eligibilitatea. Deocamdată consensul este că se aplică societăților plătitoare de impozit pe profit. Dar în alte situații, cum ar fi impozit pe venit sau organizații non-profit? Cel mai sigur mod este cererea de răspunsuri oficiale scrise din partea instituțiilor statului, cum ar fi ANAF.

Cum ar opera angajatorul?

• stabilește criteriile de evaluare a cheltuielilor eligibile și documentația necesară
• adună și verifică documentația din partea angajatului conform căreia copilul/copiii sunt plasați în unități de educație timpurie conform legislației în vigoare
• decontează angajatului factura achitată sau virează banii direct către unitatea de educație timpurie în baza unei convenții și a facturii (în limita a 1500 RON / copil / lună)

Care este costul angajatorului?

La prima vedere, angajatorul nu va cheltui nici un leu în plus. Practic, în loc să dea anumite sume de bani datorate către stat, acestea ajung la unități de educație timpurie, în beneficiul angajaților, fără extra taxe.

Dar este necesar un efort și din partea angajatorului. Trebuie în primul rând să discearnă condițiile în care poate deconta, să valideze acoperirea fiscală și juridică, să pună la punct o procedură, să proceseze toate cererile și decontările ulterioare.

Chiar dacă suma totală este aceeași, banii destinați educației timpurii s-ar transfera lunar, mai repede decât termenele obișnuite pentru impozite și taxe. În funcție de procentul de angajați care beneficiază, efectul asupra bugetului variază. Cu cât este mai mare societatea, cu atât îi este mai dificilă o astfel de schimbare. Sunt de apreciat angajatorii care fac eforturi să acceseze acest beneficiu în numele angajaților într-un timp cât mai scurt.

Facem politică sau ne jucăm?

Nu suntem în măsură să speculăm cât timp va fi accesibilă această facilitate sau cum va evolua ea. Ce putem spune este că ne bucurăm pentru educație și pentru cei interesați de educație. Este un scurt-circuit prin care părintele poate alege în mod direct, după propriul discernământ, cum se cheltuie o mică parte din „banii statului”, în educația timpurie.

Ne dorim să fie o măsură viabilă care să se extindă cât mai mult, poate chiar și la nivel școlar. Ar fi câștigul educației românești și al copiilor beneficiari.

Referințe

• Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 25, alin. (4) lit. i1) i2):
  • cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de educaţie timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie aflate în unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare
  • contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educaţia timpurie scad din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu educaţia timpurie conform lit. i^1), dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depăşeşte impozitul pe profit datorat, diferenţa va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut de contribuabil pentru angajaţi, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate;
• Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 76 alin. (4) lit. v): “(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit” “v) sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor;”
• Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 142 lit. z): “Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele” “z)  sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor”
• Legea educației naționale (Legea 1 / 2011):
  • art. 23 alin. 1 lit. a
    (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
    a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;
  • art. 27 alin. 1
    (1) Educația antepreșcolară se organizează în creșe, grădinițe și în centre de zi.
  • art. 23 alin. 1^1 Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), la solicitarea expresă a părinților, în limita numărului de locuri, pot fi înscriși în învățământul preșcolar copiii cu vârsta de minimum 2 ani

articol preluat de pe : http://octofun.ro/sustinere-pentru-cresa-si-gradinita-de-la-angajator-pana-la-1500-lei-lunar/